Etapa a patra din Liga 1 ne-a redat un nou meci controversat, CS Mioveni – CFR Cluj, încheiat cu scorul final de 0-1 și multe acuze la adresa arbitrului Andrei Chivulete. Oficialii gazdelor au amenințat cu retragerea din campionat după golul validat incorect, fiind ofsaid. În rândurile următoare voi prezenta factorii care au deturnat atenția centralului de la această partidă, respectiv recomandările UEFA pentru astfel de faze litigioase.
Pentru această rundă am identificat două partide pe care le voi analiza: FC Botoșani – UTA Arad și CS Mioveni – CFR Cluj. Voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
După cele întâmplate, putem discuta din nou despre posibilitatea ca arbitrii să-și poată explica deciziile public, pentru ca fanii să înțeleagă dificultatea prin care trec atunci când trebuie să ia decizii într-un timp foarte scurt, dar mai ales să elimine speculațiile nedorite.
Meciul CS Mioveni – CFR Cluj a născut cele mai multe discuții etapa asta, discuții care au culminat cu amenințarea cu retragerea din campionat a echipei de lângă Pitești.
Golul înscris în minutul 49 de către cei de la CFR Cluj este evident dintr-o poziție de ofsaid. În astfel de situații arbitri asistenți își iau că reper linia suprafeței de pedeapsă paralelă cu linia porții pentru a putea vedea dacă atacantul este în fața liniei apărătorilor.
De asemenea asistentul trebuie să fie foarte atent la pasa dată de coechiperul atacantului, acea fracțiune de secundă în care mingea pleacă fiind momentul în care se face analiza inițială a fazei. Dacă momentul pasei este ratat, dacă poziția asistentului nu este exact pe linia penultimului apărător, greșeala poate apărea cum a fost și în acest caz. Un alt element care poate deturna atenția asistentului, cum cred că s-a intamplat și aici, este poziția unui alt atacant în apropierea situației respective.
Dacă asistentul se concentrează, „focusează” pe acel atacant care este în zonă, dar nu mai ajunge la minge, atunci a ratat poziția celui implicat direct și atunci apare din nou greșeala. Decizia corectă ar fi fost lovitură liberă indirectă, ofsaid.
O alta situație destul de clară s-a petrecut în minutul 75.
Fapte: La executarea unei lovituri de la coltul terenului în favoarea echipei din Mioveni jucătorul cu numărul 27 al echipei în atac, Gomez Garutti, este ținut și cade în suprafața de pedeapsă. Arbitrul lasă jocul să continue, fluierând ulterior corect un ofsaid și acordând cartonaș galben lui Garutti pentru proteste.
Analiza: În general la lovituri libere din preajma suprafeței de pedeapsă sau cornere, sunt foarte multe situații în care jucătorii cer penalty sau fault în atac. Fiind o aglomerare de jucători, aceștia, în lupta pentru o poziționare mai bună, în încercarea de a încurca adversarul, se împing, se țin, se bruschează. Arbitrul trebuie să anticipeze astfel de incorectitudini și UEFA a oferit chiar un mecanism preventiv în trei pasi:
Înainte de executarea cornerului dacă arbitrul vede că jucătorii nu au un comportament sportiv va întârzia cornerul, va chema la el identificând în mod clar doi jucători care se fac vinovați de țineri/împingeri și le va transmite un mesaj vizibil pentru țoață lumea, mesaj prin care să se înțeleagă că ,daca se mai repeta astfel de lcururi, se vor lua masuri.
Dacă se repetă ținerea, arbitrul va întârzia cornerul, cheamă la el jucătorul vinovat și îi acordă cartonaș galben.
Dacă, în ciuda avertismentului, jucătorii continua, atunci arbitrul va acorda lovitura de pedeapsă sau fault în atac și cartonaș galben jucătorului vinovat.
Prevenția poate fi asigurată verbal chiar în timpul executării, jucătorii fiind astfel conștienți că arbitrul este cu ochii pe ei. Orice discuție va înceta din moment ce arbitru a atenționat deja persoanele implicate. În această fază este o ținere evidentă de tricou, urmată de luarea efectiv în brațe a atacantului. Poziția arbitrului este bună, având unghiul potrivit pentru a lua o decizie corectă si nici un alt membru al brigăzii nu putea să îl ajute. S-ar fi impus acordarea unei lovituri de pedeapsă și a unui cartonaș galben apărătorului.
Fapte: În minutul 54 la o fază aparent lipsită de importanta la mijlocul terenului, Juan Passaglia, jucător al echipei UTA Arad, faultează un adversar care apoi are nevoie de îngrijiri medicale. Arbitrul acordă lovitură liberă directă și cartonaș galben lui Passaglia.
Analiza: Am ales această situație deoarece este un exemplu de întrunire a majorității criteriilor pentru a fi catalogată drept fault grosolan:
– viteza, răutate, intensitate
– atacul are loc cu talpa înainte, cu crampoanele direct pe glezna adversarului
– este evident pusă în pericol integritatea corporală a adversarului
După cum se poate observa și în captura selectată locul în care s-a produs incorectitudinea este ideal, în mod normal, pentru brigada de arbitri, adică la mică distanță de arbitru și al patrulea oficial, astfel putând controla din mai multe unghiuri.
Comunicarea este cheie în asemenea momente, iar eu recomand celui de-al patrulea oficial să intervină rapid și în cazul în care observă că arbitrul greșește, să o facă ferm. Decizia corectă ar fi fost cartonaș roșu pentru fault grosolan. Asemenea faze rezolvate corect sunt mesaje pentru toți jucătorii prin care se transmit două lucruri:
1. Arbitrii protejează integritatea fizică a jucătorilor prin deciziile luate
2. Arbitrii nu tolerează sub nici o formă astfel de atacuri
De data asta a fost o ocazie ratată de a transmite mesajele.
O știre interesantă mi-a atras atenția zilele trecute. Ca premieră, în Islanda, arbitrii vor acorda interviuri după terminarea jocului. Arbitrii de top au absolvit un program de comunicare cu mass media și s-a corelat totul cu deținătorul drepturilor TV pentru chestiuni practice. Islanda se alătură astfel unor țări precum Italia, unde deja am avut un arbitru care a intervenit într-o emisiune imediat după meci pentru a explica anumite decizii, sau Olanda și Belgia unde deja s-a implementat acest sistem de ceva timp.
În toate țările în care s-a permis accesul arbitrilor la media, concluziile au fost că publicul începe să înțeleagă dificultatea rolului de arbitru, problemele cu care se confruntă, motivele care duc la greșeli, eliminandu-se astfel foarte multe speculații.
Din păcate în România ceea ce ar trebui să fie considerat normal, o simplă conferință de presă periodică a celor din CCA, nu există. Chiar președintele comisiei UEFA, Roberto Rosseti, a făcut conferințe de presa sub formă de raport în timpul și după EURO prezentând cifre relevante ale prestațiilor arbitrilor la turneul final.
Din păcate, „intrarea într-o nouă eră de comunicare” anunțată de Vassaras la conferința de presă, când a fost numit președinte CCA, încă nu s-a implementat nici după 7 ani. Poate după încă 7…
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER